Școala de Vară pentru noii bibliotecari

       Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România organizează, în perioada  3 – 7 august 2020, prima ediție online a Şcolii de Vară pentru profesionişti din bibliotecile publice românești.

       Plecând de la același motto al edițiilor anterioare al Școlii de Vară – „Bibliotec@ va crește cu mine!”, și această iniţiativă online are ca scop crearea unei rețele a tinerilor bibliotecari care să-și dezvolte creativitatea și capacitatea de a inova în biblioteci.

      În acest an, Școala de Varǎ se va desfăşura pentru prima oară în mediul online, timp de 5 zile, câte 3 ore pe zi, prin intermediul aplicației ZOOM. Va fi organizată ca un spaţiu informal și virtual, dedicat învăţării aplicate şi schimbului de experienţe, de idei şi informaţii. Prin intermediul noilor tehnologii, atât de necesare în vremurile pe care le trăim, vom învăța împreună cum să creăm o rețea de noi bibliotecari care să dezvolte strategii de creare a unor servicii noi și inovative de bibliotecă.

    

Se pot înscrie bibliotecarii angajați pe perioadă nedeterminată, cu vârsta de până la 35 de ani împliniți și bibliotecarii care depășesc această vârstă, dar care lucrează în biblioteci de mai puțin de 5 ani.

Anunțul integral se găsește pe site-ul ANBPR.

23 aprilie - Ziua BIBLIOTECARULUI din România

,, O bibliotecă fără bibliotecari este ca o casă nelocuită." - Nicolae Iorga

BIBLIOTECARUL  este un intermediar între valorile de cultură dintr-o bibliotecă și cel însetat de cunoaștere:  CITITORUL. 

Manifestul IFLA – la fel de relevant și de impact la 70 de ani de la prima versiune a sa

Data de 29 noiembrie 2019 marchează cea de-a 25-a aniversare a Manifestului Bibliotecilor Publice IFLA-UNESCO. De asemenea, se împlinesc 70 de ani de la publicarea primei versiuni a documentului.

Manifestul  IFLA este considerat ca fiind unul dintre cele mai de impact documente produse de IFLA. Analiza publicată cu ocazia celei de-a 24-a aniversări  a  Manifestului  a evidențiat impactul major pe care l-a avut și continuă să-l aibă nu numai asupra strategiilor dezvoltate de biblioteci, ci și asupra politicilor la nivel național și local, precum și asupra celor ce sunt interesați de activitatea și rolul bibliotecilor publice.

În ciuda vechimii sale, Manifestul continuă să fie extrem de relevant, subliniind rolul bibliotecilor publice în realizarea obiectivelor educaționale și culturale și garantând accesul la informații și libertatea de exprimare. Manifestul  IFLA acordă o importanță deosebită misiunii bibliotecilor publice de a se pune în  serviciul membrilor comunității, în special al celor cu cel mai mare risc de excluziune.

În acord cu Agenda 2030 a Națiunilor Unite, Manifestul IFLA are potențialul  de a sprijini recunoașterea importanței bibliotecilor publice și a valorilor care stau la baza activității lor. Pentru a facilita acest lucru, IFLA a creat un pachet de advocacy care include materiale de bază, idei pentru mesaje și citate, link-uri către alte instrumente pe care le puteți utiliza și un model de operațiuni pentru relația cu presa.

IFLA și ANBPR vă  încurajează să preluați și să folosiți  mesajele-cheie ale Manifestului IFLA și să aduceți astfel la rampă bibliotecile publice.

                                             

                                                          

                                                                                    Articol preluat de pe site-ul ANBPR

Conferința Națională a ANBPR “Serviciile moderne de bibliotecă și transformarea digitală”

     În perioada 21-22 octombrie 2019, a avut loc la Miercurea-Ciuc, județul Harghita, Conferința Națională a ANBPR, cu tema “Serviciile moderne de bibliotecă și transformarea digitală”.

           Ediția de toamnă a Conferinței ANBPR, găzduită de această dată la Miercurea-Ciuc, județul Harghita- un eveniment profesional co-organizat de ANBPR și Biblioteca Județeană „Kájoni János” Miercurea-Ciuc, Harghita.
            

Tema actualei ediții a Conferinței s-a circumscris preocupărilor constante ale ANBPR și ale bibliotecilor membre de a proiecta, testa și oferi utilizatorilor servicii care să răspundă diversității așteptărilor acestora. De la biblioteca digitală şi adaptarea catalogului online la cele mai diverse sisteme, formate şi aparate, de la tehnologia RFID la comunicarea de informaţii de bibliotecă pe telefoanele mobile până la realitatea augmentată şi virtuală, la ateliere de robotică şi imprimare 3D şi crearea de maker-space-uri, tehnologiile inovative au găsit în bibliotecile publice parteneri deschişi la aplicarea de idei noi.

 


















Conferința ANBPR de la Miercurea-Ciuc a găzduit, de asemenea, „Bulevardul Bibliotecilor”, un concept de promovare a proiectelor bibliotecilor din întreaga țară, pe bază de materiale de tip roll-up, precum și organizarea unei serii de ateliere tematice, derulate în paralel, după cum urmează:

1.      Serviciile moderne de bibliotecă și transformarea digitală

2.      Proiectele de bibliotecă și comunitatea - de la nevoie la implementare

3.      Bibliotecile publice - facilitatori de informație în domeniul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă

4.      Bibliotecile și diversitatea culturală

Membri de onoare ai ANBPR

                                                                                                        

   În contextul Conferinţei Naţionale a ANBPR din primăvară, a avut loc Adunarea Generală a Asociaţiei. Pe Ordinea de zi a întâlnirii s-au regăsit și propunerile de membri de onoare ai Asociaţiei, în scopul de a fi  aprobate de acest for, potrivit Regulamentului de funcționare a ANBPR.
    Participanţii la Adunarea Generală a Asociaţiei au decis acordarea titlului de membri de onoare ai ANBPR următorilor colegi, care, prin munca şi devotamentul personal, dar și prin dedicarea arătată cauzei bibliotecilor publice şi breslei bibliotecarilor, pe care le-au servit şi în care au crezut şi continuă să creadă cu tărie, au demonstrat că merită cu prisosință această recunoaștere: Doina Popa, Silvia Nestorescu, Constantin Bostan, Eugen Iordache, Olimpia Pop, Dimitrie Poptămaş, Florin Didilescu, Ion Onuc Nemeş, Avram Iancu, Paul-Andre Baran şi Elena Poamă.
    Este doar o mică dovadă de recunoaştere a meritelor lor din partea Asociaţiei noastre, dar și expresia respectului şi a aprecierii  pentru activitatea acestora.
     Felicitări şi calde mulţumiri pentru munca depusă la edificarea bibliotecilor publice, ca instituţii strategice ale societăţii, şi la organizarea asociativă a bibliotecarilor, precum și  pentru exemplul de solidaritate  oferit!

                                                                                    Preluată de pe site-ul ANBPR.

2009- 2019: Zece ani de BiblioMagazin

https://anbpr.org.ro/index.php/bibliomagazin/2018-2/an-10-nr-3-25-septembrie-2018/

Centenarul Marii Uniri.Un secol de carte româneascã

Centenarul Marii Uniri. Un secol de carte românească - Conferință națională pentru bibliotecari

 Asociația Culturală BVM (“Barză, Viezure, Mânz”), în parteneriat cu Ministerul Culturii și Identității Naționale și cu ANBPR (Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România) lansează proiectul Centenarul Marii Uniri. Un secol de carte românească. Conferință națională pentru bibliotecari. Conferința s-a  desfășurat în data de 14 decembrie 2018 la Palatul Culturii din Târgu Mureș si s-a adresat bibliotecilor județene din România și a adus în prim-plan rolul cărții și al bibliotecilor de-a lungul ultimei sute de ani.

Prelegerile au fost susținute de personalități din domeniile culturii scrise, care își propun să aducă în fața comunității profesionale a bibliotecarilor informații interesante și inedite:                                                  Marea Unire în cărțile și documentele vremii - dr. Monica Avram, directoarea Bibliotecii Județene Mureș;                                                                                                                                                           

                       Centenarul Marii Uniri. Bilanțul unui veac de istorie - dr. Cosmin Popa, cercetător științific principal la Institutul de istorie Nicolae Iorga din București;                                                                           

                      Cartea, un instrument al libertății. Povestea literaturii române în 100 de ani -                Ion Bogdan Lefter, poet, eseist, critic și istoric literar.

                  La finalul conferinței, bibliotecarii au facut o vizită la Biblioteca Teleki din Târgu Mureș, prima bibliotecă publică din România, un adevărat simbol al culturii scrise.                                         

          În cadrul proiectului, bibliotecile județene vor primi un fond de carte românească dedicată Centenarului Marii Uniri.